Contribuții privind optimizarea aptitudinii motrice rezistența la ciclul gimnazial, clasa a V-a. Autor Jozsa Marcela 2 CUPRINS Introducere.........................................................................................................................6 Importanta şi actualitatea temei………………………………………………......…….6 Motivația alegerii temei…………………………………………………………………9 Capitolul I : Fundamentarea stiinţifică şi metodică a temei…………..............10 1.1. Fundamentarea teoretică a aptitudinii motrice rezistența...........................10 1.1.1 Definiții ...............................................………………............................12 1.1.2 Factorii de condiționare a rezistenţei……………...............................15 1.1.3 Factorii de manifestare a rezistenței.....................................................17 1.1.4 Metode şi procedee de optimizare a aptiudinii motrice rezistența ..20 1.1.5 Rezistența în raport de vârstă............................................…....….…...25 1.1.6 Modalități de evaluare ………………………………...........................26 1.2Aria curriculară la ciclul gimnazial (clasa a V a)...........................................29 1.3 Particularitățile somato-fiziologice, motrice și psihice ale elevilor din ciclul gimnazial(10-14 ani)................................................................................................40 1.4 Condiția fizică la clasa a Va.......................................................................... 45 Concluzii..................................................................................................................48 Capitolul II 2.1 Ipoteza cercetării..............................................................................................49 2.2 Scopul cercetării................................................................................................49 2.3 Obiectivele cercetării........................................................................................49 2.4 Metode de cercetare folosite............................................................................50 2.4.1Studiul materialului bibliografic............................................................50 3 2.4.2 Observația..................................................................................................50 2.4.3 Experimentul pedagogic...........................................................................52 2.4.4 Metoda testelor.........................................................................................53 2.4.5 Metoda grafica si tablară .......................................................................55 Capitolul III : Organizarea şi desfăşurarea cercetării……..……….……………....56 3.1 Organizarea experimentului, locul,eșantionul și etapele cercetării...............57 3.2 Desfășurarea experimentuluiși interpretarea rezultatelor………………….63 Capitolul IV : Concluzii și propuneri…………………………………......................82 5.1 Recomandări……...………………………………………………….....,.......84 Bibliografie……………………………………………………………,,,………..85 4 Lista figurilor din lucrarea de licenţă Fig. 1. Factorii care determină condiţia fizică (Macri A.C. 2009)……………… Fig.2 Diagrama rezultatelor testărilor inițiale la clasa martor și clasa experiment Fig. 3Testul Ruffier………………………………………………… Fig. 4 Testul Ruffier Fig. 5 Diagrama comparativă a rezultatelor testelor Ruffier Fig. 6 Testul Ruffier Fig.7 Aplicarea programului recomandat fete Fig.8 Aplicarea testului final Ruffier Fig. 9 Diagrama comparativă a rezultatelor testelor finale Fig.10 Diagramă comparativă a rezultatelor testelor inițiale și finale Fig.11 Testare finală Pericei Fig. 12 Testare finală Vîrșolț Fig.13 Diagrama testării finale clasa martor-clasa experiment Fig. 14 Diagrama comparativă a rezultatelor testărilor inițiale – finale, clasa martor și clasa experiment 5 Lista tabelelor din lucrarea de licenţă Tabel nr.1 Rezultatele testării inițiale la elevii din clasa experiment………… Tabel nr.2 Rezultatele testării inițiale la elevii din clasa martor........................ Tabel nr.3 Rezultatele testării inițiale a condiției fizice a elevilor clasei expriment (testul Ruffier )……………………………………………………… Tabel nr.4 Rezultatele testării inițiale condiției fizice a elevilor clasei martor (testul Ruffier )…………………………………………………………………. Tabelul 5 Eşalonarea lecţiilor pentru dezvoltarea rezistenţei în semestrul I.. Tabelul 6 Eşalonarea lecţiilor pentru optimizarea rezistenţei în semestrul al II- lea……………………………………………………………………………… Tabel nr.7 Rezultatele testării finale a condiției fizice a elevilor clasei experiment (testul Ruffier )…………………………………………………... Tabel nr.8 Rezultatele testării finale a a condiției fizice a elevilor clasei martor (testul Ruffier )……………………………………………………….. Tabel nr. 9 Rezultatele testării finale la elevii din clasa experimentală........ Tabel nr. 10 Rezultatele testării finale la elevii din clasa martor................... 6 Introducere Importanța și actualitatea temei Educaţia fizică reprezintă una din cele mai vechi forme de exercitare a acţiunii formative fiind o parte componentã a structurii multiforme a personalităţii. Această componentă a educaţiei cuprinde un cumul de activităţi care contribuie la formarea şi dezvoltarea fiinţei umane prin valorificarea dimensiunilor psihofizice ale personalităţii, stabilirea unui echilibru dintre fizic şi psihic, psihomotricitate şi potenţialul intelectual, emotivitate, afectivitate şi voinţă după aprecierile fãcute de N.I. Ponomariov (1974), N. Alexe (1978), B.A. Aşmarin, 1978; G. Chiriţă, (1994), M. Epuran (1994), S.N.Danail (1996). Societatea contemporanã impune un învăţământ bazat pe formarea unei personalităţi active, armonioase, sănătoase, fapt care necesită restructurarea, perfecţionarea, optimizarea întregului sistem educaţional conform autorilor (G. Berger, 1973; V. Bunescu, 1974; M. Duţu, 1989; S. Cristea, 1994; T. Grimalschi, 2000; V. Mândâcanu, 2001). În etapa actuală de dezvoltare a societaţii noastre întâlnim cu regularitate termenul de eficienţă în toate sferele activităţii sociale. Pentru ca un proces sa fie eficient trebuie să se realizeze un progres, progres care stă la baza dezvoltării continue a fiecărei ştiinţe. Astfel şi educaţia fizică şi sportul sunt într-o continuă dezvoltare şi progres, de la an la an sunt găsite şi dezvoltate nenumărate metode şi mijloace pentru perfecţionarea multitudinii de exerciţii, ramuri sportive, şi noi metode de antrenament care au ca singur scop perfecţionarea şi atingerea unui nivel din ce în ce mai înalt de performanţă. Dezvoltarea calităţilor motrice joacă un rol deosebit în realizarea obiectivelor educaţiei fizice şcolare, reprezentând o finalitate importantă a acestui proces. Este deci necesar ca aceasta problemă să se bucure din partea profesorilor de o atenţie mai mare, acţionându-se sistematic si consecvent pentru 7 dezvoltarea calităţilor la nivelul indicilor programaţi pentru fiecare an de studiu, pentru fiecare ciclu de învăţământ. Într-o lecţie de educaţie fizică ori de câte ori nu avem tema de educare şi dezvoltare a calităţilor motrice, prin modul în care dozăm efortul ca Volum, Intensitate, Complexitate putem acţiona asupra educării calităţilor motrice şi prin utilizarea anumitor deprinderi motrice insistând pe dominanta specifică calităţii motrice respective. Calităţile motrice sunt însuşiri ale organismului care oferă individului posibilitatea executării diferitelor acte motrice, legate atât de activitatea sa zilnică, cât şi de cea sportivă. În procesul de învăţământ un loc important în cadrul preocupărilor profesorului de specialitate îl ocupă găsirea şi utilizarea în pregătire a celor mai eficiente metode şi mijloace care să asigure dezvoltarea acestor calităţi. Profesorul de educaţie fizică trebuie să stabilească anumite priorităţi în educarea calităţilor. Perfecţionarea calităţilor motrice reprezintă unul din principalele obiective ale procesului de pregătire a tineretului şcolar realizată concomitent cu formarea priceperilor şi deprinderilor motrice. Alături de deprinderile motrice, calităţile motrice sunt obiective primordiale ale conţinutului lecţiei de educatie fizică. Indiferent de condiţii materiale (sală, aparaturi, materiale) sau atmosferice (ploaie, zăpada, ceaţa, frig), educarea calităţilor motrice este primordială, esenţială. Este indicat ca în lecţia de educaţie fizică, calităţile motrice să nu fie aşezate la întâmplare. Locul acţiunilor pentru dezvoltarea calităţilor motrice în lecţia de educaţie fizică trebuie stabilit în funcţie de natura efortului respectiv pentru a putea asigura un volum sau o intensitate optima si asigurarea revenirii organismului. Dezvoltarea Vitezei şi Îndemanarii se va plasa după veriga a III-a a lecţiei (influentarea selectiva a aparatului locomotor), iar forţa si rezistenţa se vor situa înaintea verigii de revenire a organismului dupa efort. 8 Privind vârsta optima de influenţare favorabilă a dezvoltării calităţilor motrice menţionăm că viteza poate fi dezvoltată cu rezultate foarte bune la vârsta 10-12 ani dar activitatea de educare a vitezei sub diferitele ei forme poate începe la 5-6 ani. Îndemânarea se dezvolta bine între aceeaşi limită de vârsta ca şi viteza. Forţa şi rezistenţa, calităţi motrice mai uşor perfectibile se pot educa sistematic de la 9-10 ani având o evoluţie ascendenta şi posibilitate maximă de perfecţionare. În literatura de specialitate precum şi în limbajul specialiştilor se folosesc mai mulţi termeni precum: calităţi fizice, calităţi motrice, calităţi bio-motrice, calităţi ale activităţii motrice, funcţii motrice de baza, etc Calitățile motrice au un caracter nativ al cărui nivel de manifestare inițială depinde de fondul genetic ereditar. Dezvoltarea lor ulterioara ca dealtfel și formarea deprinderilor motrice, se realizează odată cu evoluția procesului de creștere și dezvoltare, ele fiind influențate de specificul activităților desfășurate, condițiile de viață, ereditatea, mediul geografic, climateric și activitățile desfășurate în mediul școlar. Calitățile motrice condiționează și determină în mare măsură formarea și în special consolidarea deprinderilor motrice. Dezvoltarea calităților motrice favorizează creșterea capacității de efort a organismului. Dezvoltarea calităților motrice se poate realiza și în condiții materiale simple. Dezvoltarea calităților motrice se poate face și în cadrul activității independente a elevilor. În utilizarea structurilor şi exerciţiilor pentru dezvoltarea unei anumite calităţi motrice se porneşte de la elementele cele mai simple, urmând ca pe măsură ce elevii dobândesc experienţa necesară să se modifice treptat atât conţinutul structurii sau chiar structura, cât şi parametrii efortului. Indicaţiile metodice prezentate fie în cadrul fiecărei structuri, fie la finele unor probe au rolul de a atenţiona pedagogul asupra elementelor esenţiale ce trebuie luate în considerare atunci când utilizează structura respectivă. 9 Motivația alegerii temei Această lucrare este rezultatul cercetării mele în domeniu. În această lucrare am tratat metodele și mijloacele specifice atletismului prin care se poate dezvolta rezistenţa în ciclul gimnazial, o cercetare, care are ca scop aducerea de noi soluţii în această direcţie a educaţiei fizice. În prezent, educaţia fizică a devenit o activitate cu fundamentare solidă, dispunând de o metodologie de cercetare proprie. În domeniul educaţiei fizice şcolare, cunoscând capacităţile elevilor vom ştii nivelul îndeplinirii obiectivelor educaţiei fizice, vom aprecia înclinaţiile, interesele, aptitudinile, motivaţia şi aspiraţiile pentru a practica exerciţiile fizice. Finalitatea procesului de cunoaştere contribuie în bună măsură la optimizarea procesului instructiv-educativ. Cunoaşterea randamentului elevilor nu reprezintă o măsură episodică sau o modă, ci este o acţiune ritmică, metodică, dictată de conştiinţa profesională a cadrului didactic care trebuie să cunoască în orice moment nivelul posibilităţilor elevilor, distanţa acestora faţă de obiectiv şi ce măsuri didactice trebuie să întreprindă în plan metodic. Evaluarea gradului de realizare a obiectivelor educaţiei fizice şcolare capătă un caracter permanent şi trebuie să fie obiectivă, condiţie obligatorie pentru motivarea şi sporirea încrederii în forţele proprii ale elevului. Next >